Lecţia 1

Fiecare din voi s-a născut cu unele daruri care au fost greşit înţelese până de curând. Printre aceste daruri, care nu au fost încă demonstrate ştiinţific, se numără telepatia, capacităţile de vindecare şi precogniţia (a şti lucruri din viitor). V-aţi născut cu înţelepciunea străveche privitoare la spiritualitate, relaţii şi viaţă, în general. Fiecare din voi are, de o viaţă, conştientizarea faptului că nu s-a născut degeaba, ci dintr-un motiv important. ştiţi, de asemenea, în sinea voastră, că Pământul are nevoie de aceste daruri spirituale şi de această înţelepciune. Pământul are nevoie de lideri plini de lumină. Pământul are nevoie de voi!

Acesta este un curs menit a vă ajuta să vă reamintiţi şi să vă revendicaţi Puterea Indigo. Cunoaşteţi, probabil, acest termen, „indigo”, mai ales din sintagma „copiii indigo”. Copiii indigo sunt fiinţe deosebit de sensibile, de care Spiritul vrea să se folosească pentru a introduce pe planetă, în lume, pacea, lumina şi vindecarea.

Copii indigo au existat dintotdeauna, pe această planetă. Ioana d’Arc este un minunat exemplu. Chiar acum, pe Pământ există copii indigo de toate vârstele. Totuşi, cel mai mare număr de copii indigo s-au născut între anii 1975 şi 1995. Pe cei născuţi înainte de 1975 îi numim copii indigo „cercetaşi”, pentru că ei au venit pe Pământ pentru a cerceta planeta şi pentru a pregăti terenul pentru valul de copii indigo care a urmat.

Una din trăsăturile primordiale care îl dinstinge pe un indigo de oricare alt copil este durerea şi mânia pe care le resimte acesta faţă de aspecte mondiale cum sunt poluarea, corupţia la nivel guvernamental şi războaiele. Fiinţele indigo au sosit pe pământ cu această mânie, pentru că ea le alimentează rolul lor militant. Mulţi copii indigo, familiile din care provin şi autorităţile nu înţeleg această mânie indigo. Ea este un dar , atunci când este canalizat cum se cuvine, şi acest curs vă va face ajuta să îl înţelegeţi.

Copiii indigo au sosit pe pământ pentru a salva „la modul literal” lumea. Ei se află aici ca nişte îngeri pământeni care vor alunga toate energiile negre ale lăcomiei, competiţiei şi corupţiei. Fiinţele indigo au o capacitate neobişnuită de a detecta lipsa de onestitate. Acel „detectorul al adevărului” care se află în ei reprezintă un dar pentru noi toţi, el ajuntându-ne să introducem energia integrităţii, cooperării şi manifestării.

Avem o nevoie disperată de fiinţe indigo care să vorbească răspicat, să devină lideri şi să îşi înceapă misiunile lor divine. Dacă aceşti copii indigo îşi vor realiza misiunile lor de viaţă, necinstea şi violenţa vor deveni curând o amintire îndepărtată. Prin recăpătarea puterii voastre indigo veţi avea şi alte beneficii personale.

Mai departe, vă voi ghida pentru a vă reaminti de misiunea voastră divină, pentru a vă împăca cu voi înşivă şi cu împrejurările vieţii voastre şi pentru a vă reclama darurile şi capacităţile înnăscute. Veţi înţelege astfel de ce uneori aţi resimţit teamă, imobilism sau mânie – şi cum vă puteţi debloca. Vă voi îndruma de-a lungul unui proces realist de vă stabili obiective, care vă vor conduce spre scopul vieţii voastre minunate.

în fiecare dintre lecţii vi se va sugera o temă. Folosim cuvântul „sugera”, având în vedere că toate acestea sunt opţionale, dar vă recomandăm călduros să vă faceţi timp pentru ele. Fiecare dintre teme este menită a vă îmbogăţi şi a vă aprofunda puterea de înţelegere, calităţile şi scopurile.

Tema aferentă Lecţiei 1:

Reveniţi cu gândul în amintirile din mica copilărie. Aţi simţit vreodată pe atunci:

Că eraţi diferit de alţi copii?
Că, întrucâtva, nu aparţineaţi familiei voastre?
Că vă simţeaţi cel mai bine atunci când eraţi singur afară, în natură sau cu animelele preferate?
Că viaţa înseamnă ceva mai mult decât ceea ce părinţii voştri aveau cunoştinţă ca ar fi sau vă vorbeau?
Că vă aflaţi aici dintr-un motiv important (chiar atunci când nu ştiaţi care este acela)?

Apoi notaţi undeva care vă sunt amintirile din copilărie sau experienţele psi (cum ar fi – a vedea spirite, a cunoaşte viitorul, a auzi voci, etc.); amintiri însufleţite ale viselor copilăriei; şi orice alte capacităţi magice sau experienţe pe care le-aţi avut în adolescenţă.

Copiii indigo

Termenul de „copil indigo” provine de la telepata Nancy Ann Tappe, care a clasificat personalităţile oamenilor, după culoarea aurei.

În general, fiecare din epocile universale este însoţită de o preponderenţă, la oameni, a acelei culori. De exemplu, acum majoritatea adulţilor sunt fie Albaştri, fie Violet, care sunt cele două culori dispunând de cele mai necesare atribute pentru această Epocă Violet a tranziţiei. în timpul epocii viitoare, Epoca Indigo, culoarea indigo va reprezenta norma. (Cum să înţelegem viaţa, prin culoare, 1982)

Potrivit lui Tappe, fenomenul indigo a fost recunoscut drept una din cele mai incitante schimbări ale naturii umane care a fost vreodată trăită de societate. Eticheta de indigo descrie tiparul energetic al comportamentului uman care există la ceva mai bine de 95% din copiii născuţi în ultimii 10 ani… Acest fenomen se petrece la nivel global şi, până la urmă, persoanele indigo, vor înlocui toate celelalte culori. în mica copilărie, cei indigo sunt uşor de recunoscut după ochii lor mari, cu privirea limpede. Sunt copii precoce,extrem de inteligenţi, cu o memorie prodigioasă şi o puternică dorinţă de a trăi după cum le dictează instinctul. Aceşti copii ai noului mileniu sunt suflete sensibile, dotate cu un nivel înalt de conştiinţă, care au venit aici pentru a ajuta la schimbarea vibraţiilor din viaţa noastră şi pentru a crea un singur tărâm, un singur Pământ şi o singură specie. Ei sunt puntea noastră spre viitor.

Potrivit lui Peggy Day şi Susan Gale, sosirea copiilor indigo a fost prezisă de Edgar Cayce, cu mult timp înainte de clasificările aurei, făcute de Tappe.

„Copiii Indigo” este numele unei cărţi scrisă de Lee Carroll, care canalizează o entitate numită Kryon, şi de către soţia acestuia, Jan Tober.

Carroll este un absolvent de economie care a condus timp de 30 ani o companie de tehnică audio, până ce o vizită făcută la un mediu i-a declanşat o criză New Age a vârstei de mijloc. El a descoperit religia şi a început să călătorească în jurul lumii, propunând seminarii de „auto-asistenţă”. Alături îi este tot timpul Tober, practiciană a metafizicii şi a vindecărilor prin pase, ca şi cântăreaţă de jazz care a făcut turnee cu Benny Goodman şi Fred Astaire (Krider 2002).

Kryon a dezvăluit unele mesaje importante cum ar fi acela că „iubirea este cea mai puternică forţă din întregul univers.” Carroll şi Tober călătoresc în lume, pentru a face seminarii cu Kryon. Kryon se interesează de multe domenii, inclusiv de UCL Reţeaua Universală de Calibrare – Universal Calibration Lattice) şi Echilibrare EMF (inverstire cu putere prin cunoaşterea naturii noastre electromagnetice, adică a felului în care ne putem controla câmpul energetic, care constă din „fibre de lumină şi de energie”).

Una din tezele din Copiii Indigo este aceea că, de vreme ce mulţi dintre aceşti copii au fost diagnosticaţi ca suferind de tulburări de deficit de atenţie (ADD) sau ADHD (tulburări hiperkinetice, cu deficit de atenţie), aceasta ar reprezenta „o nouă tendinţă în evoluţia umanităţii.” Aceşti copii nu au nevoie de medicamente cu ar fi Ritalin, ci de o îngrijire şi exerciţii speciale. în carte se regăsesc zeci de articole semnate de autori din toate domeniile. De aceea, ea nu este consecventă şi uniformă, în ceea ce priveşte analiza şi sfaturile oferite. Nancy Ann Tappe a contribuit şi ea la carte. Un alt autor este Robert Gerard, Ph.D., al cărui text se intitulează „Emisari ai Raiului”. El crede că fiica sa este un copil Indigo. El mai crede, de asemenea, că „Mulţi dintre copiii Indigo pot vedea îngerii şi alte fiinţe din planul eteric.” El conduce Oughten House Foundation, Inc., şi comercializează cărţi cu îngeri. Un alt autor este Doreen Virtue, promotoare a terapiei cu îngeri, care a descoperit acum apariţia unei generaţii încă mai evoluate de copii, Copiii de Cristal.

Totuşi, nu toţi autorii care au contribuit la redactarea cărţii sunt preocupaţi de metafizica New Age. Spre exemplu, dr. Judith Spitler McKee este o fostă educatoare şi învăţătoare, dar şi profesor pensionat de la Universitatea Eastern Michigan. Ea se ocupă cu stimularea apetitului copiilor pentru citit.

Cum putem recunoaşte un copil indigo

Copilul indigo poate fi recunoscut după culoarea aurei şi după o serie de alte trăsături, potrivit unei clasificări care se poate găsi pe website-ul The Indigo Children (proprietate a Scrierilor Kryon).

Au venit pe lume cu simţământul că ar fi de viţă nobilă (şi uneori se şi poartă ca atare)
Au întrucâtva simţământul că „ar merita să fie aici” şi sunt surprinşi când alţii nu îl împărtăşesc.
Respectul de sine nu contează prea mult. Adesea le pun părinţilor oglinda şi le arată „cine sunt”.
Au dificultăţi în a tolera o autoritate absolută (adică o autoritate care se manifestă fără nicio explicaţie sau opţiuni).
Pur şi simplu nu vor să facă anumite lucruri; le vine greu, spre exemplu, să stea la coadă.
Sunt frustraţi de unele sisteme care funcţionează pe bază de ritual şi nu necesită gândire creatoare.
Găsesc adeseori căi mai bune de a face lucrurile, atât acasă, cât şi la şcoală, ceea ce îi face să pară că ar fi un soi de „bombe în sistem” (nu se conformează niciunui sistem).
Par a avea un comportament antisocial, atunci când nu se află în compania celor ca ei. Dacă nu se află în jurul lor nimeni care să aibă un nivel asemănător de conştiinţă, se repliază, simţind că nicio altă fiinţă omenească nu îi poate înţelege. şcoala, ca formă de socializare, le este adesea greu de suportat.
Nu reacţionează la tipul de disciplinare prin „învinuire” („Ai să vezi tu ce se întâmplă când o veni taică-tău acasă”).
Nu manifestă niciodată timiditate, în a vă comunica ceea ce le trebuie.

Este de la sine înţeles de ce mulţi dintre părinţi nu doresc asemenea etichete cum ar fi ADD sau ADHD, pentru copiii lor. Aceste etichetări sunt sinonime cu imperfecţiunea. Unii ar putea chiar să considere că implică o „tară”. Ele înseamnă, textual, nişte tulburări de comportament ale copilului, datorate unor disfuncţii neurobiologice. Pentru unii, aceasta se traduce prin a avea un creier care nu funcţionează bine sau o tulburare mintală. Este de înţeles că aici intră în joc multe controverse. Tratamentul copiilor cu astfel de probleme reprezintă unul din aspectele incitante pentru media, pentru avocaţi, pentru moderatorii de talk-showuri, pentru jurnalişti de opinie şi mulţi alţii care nu sunt apţi pentru a clarifica probleme medicale sau ştiinţifice complicate. Mulţi sar la atac, la adresa industriei farmaceutice şi a psihiatrilor, pentru faptul că le administrează prea multe medicamente copiilor. A te opune nu are nici un rost, de vreme ce prea puţină lume îi va apăra pe cei care îi „abuzează” pe copii. încă mai puţini se vor osteni de a mai investiga, pentru a înţelege obiectul criticilor.

Institutul Naţional de Sănătate Mintală spune că ADHD reprezintă cea mai frecvent diagnosticată maladie a copilăriei. Ea afectează pe cca 3+5% din copiii de vârstă şcolară. (David Kaiser spune că cca 10% din copiii de vârstă şcolară ar fi fost diagnosticaţi cu ADD/ADHD şi că, în unele state americane, chiar 50% dintre copiii au avut un astfel de diagnostic.) Cu un asemenea procentaj ridicat de îmbolnăviri, ar fi lesne de decelat şi unele greşeli de diagnosticare, tratament necorespunzător, reacţii adverse, ş.a.m.d. Poveştile despre aşa-numitele abuzuri ar trebui, totuşi, să nu se substituie studiului ştiinţific şi observaţiilor clinice realizate de profesionişti care îi tratează pe astfel de copii, în mod curent. Dar toţi ştim că o poveste relatată la talkshowuri, cum sunt cele ale lui Oprah sau Larry King Live, de Arianna Huffington sau Hilary Clinton are mult mai multă greutate, decât un studiu urmărit ştiinţific. Totuşi, acele studii ştiinţifice trebuie realizate. Ritalin se foloseşte cam din 1950, dar nu există, până acum, studii despre faptul că ar fi sigur, eficient sau mai bun decât alte tratamente alternative. în sprijinul prescrierii lui subscriu majoritatea medicilor practicieni care tratează milioane de copii şi de adulţi suferind de ADHD. Novartis Pharmaceuticals, Corp., care spune că el a ” a fost administrat eficient, ca medicaţie sigură, în tratarea a milioane de pacienţi cu ADHD, în ultimii 40 ani,” fapt atestat şi de rezultatele a 170 de studii (Donohue). Totuşi, se poate considera că Novartis nu este totalmente dezinteresată.

În orice caz, indiferent cât de multe studii desfăşurate pe perioade îndelungate nu ar fi descoperit nimic spectaculos de greşit la Ritalin, va exista întotdeauna posibilitatea ca unul viitor să demonstreze că el este ceva oribil. De exemplu, „cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California, spune că studiul desfăşurat pentru a demonstra felul în care au trecut la vârsta adultă tineri suferind de ADHD, a pus în evidenţă o legătură între Ritalin şi dependenţa manifestată mai târziu de tutun, cocaină şi alte substanţe stimulante” (Donohue 2000). Este această legătură suficient de puternică, pentru a crea îngrijorare? Cum putem noi fi siguri că ADHD, şi nu Ritalin, s-a aflat la baza acestei legături?

Stările de exaltare şi cvasi-isterice legate de Ritalin au contribuit la crearea unei atmosfere care a făcut posibilă tratarea cu seriozitate a unei cărţi, cum este Copiii Indigo. Dacă ar putea alege, cui nu i-ar plăcea să creadă mai degrabă că copiii lor sunt speciali şi destinaţi unei misiuni înalte, decât că ar suferi de vreo tulburare a creierului?

Informaţii de bază privind copiii indigo sau de cristal

Când avem de a face sau îngrijim copii indigo sau de cristal trebuie să ne reamintim că acest copil foarte diferit de felul în care aţi fost dvs. Ceea ce a funcţionat pentru dvs., nu va funcţiona pentru aceşti copii.

Principalele zone în care va trebui să vă adaptaţi sunt următoarele:

Copilul indigo sau cristal este o fiinţă având emisfera dreaptă a creierului mai dezvoltată.
Copilul indigo sau cristal este ultrasensibil la stresul ambiental.
Copilul indigo sau cristal este sensibil la unele alimente şi va putea dezvolta unele alergii alimentare.

Ce înseamnă aceste lucruri pentru dvs.?

1. Predominanţa emisferei cerebrale drepte

Copiii indigo şi cristal funcţionează, în primul rând, de la nivelul emisferei drepte. Aceasta înseamnă că ei sunt creatori, intuitivi, imaginativi şi cu inteligenţă emoţională. Totuşi, cultura noastră este una predominant orientată spre o funcţionare a emisferei stângi, care înseamnă liniar, raţional şi logic.

Dificultăţile încep să apară când copilul intră în sistemul şcolar şi va trebui să se adapteze felului său de funcţionare. O persoană caracterizată de o predominanţă a emisferei drepte învaţă foarte repede şi adesea face salturi intuitive care fac dovada unei uimitoare inteligenţe. Dar sistemul şcolar este calibrat pe o funcţionare predominantă a emisferei stângi, adică este repetitiv, rutinat, organizat şi liniar/cumulativ. Această abordare mai „lentă” va însemna că acest copil se va plictisi foarte repede, pierzându-şi interesul. El va încerca, în general, alte căi care să-i stimuleze interesul. Aceasta îi va duce pe mulţi copii indigo să fie etichetaţi ca fiind ADD sau ADHD, fiind adesea trataţi cu Ritalin, când de fapt nu este nimic rău cu ei, în afară că se plictisesc.

De asemenea, datorită inteligenţei lor intuitive, ei pot adesea să se strecoare timp de mai mulţi ani prin sistemul şcolar, înainte de a se vădi că ei nu pot citi sau scrie „corect”, fapt ce va face ca ei să fie etichetaţi drept „dislexici”, ceea ce reprezintă un alt stigmat.

Este ceva dăunător, din pricină că acest copil indigo are un puternic simţ al „perfecţiunii” sale şi al faptului că se află aici într-o „misiune”. Dacă i se va spune că are o disfuncţie sau că ceva nu este în regulă cu el, el va dezvolta o traumă, de care fie va încerca să se vindece, fie va încerca să o ascundă. Acest lucru poate duce, la adolescenţă, la abuzul de droguri şi tulburări alimentare, afişate drept căi ale vindecării sau ascunderii traumei.

Este extrem de important ca aceşti copii indigo sau cristal să fie recunoscuţi ca fiind diferiţi, nu ca suferind de vreo disfuncţie. Dacă această diferenţă este onorată şi ţinută sub control, copilul se va dezvolta într-un mod echilibrat, dacă nu, se va ajunge la alte disfuncţii şi probleme.

2. Sensibilitatea faţă de stresul ambiental

Copilul dvs. este şi mai sensibil decât eraţi dvs. Auzul, vederea, toate simţurile sale sunt mult mai acute decât ale dvs. Acest lucru face parte dintr-o mutaţie evolutivă, care ţine de faptul că oamenii devin din ce în ce mai deschişi şi mai sensibili.

Aceasta se traduce prin faptul că acest copil va fi stresat şi deprimat de zgomotele puternice, de aglomerările umane, de muzica asurzitoare şi de televizor. El va reacţiona fie repliindu-se şi retrăgându-se în sine – urmarea fiind o depresie -, fie el va tolera aceşti stimuli, care îl vor face să devină hiperactiv şi distructiv.

Copilul indigo sau cristal are deci nevoie de un mediu liniştit şi tihnit acasă, cu un minimum de jucării electronice şi fără ca televizorul să îi devină baby-sitter. Există aproape o relaţie direct proporţională între conţinutul emisiunilor TV şi numărul de ore cât un copil se află în faţa unui televizor şi comportamentul acestuia.

La capitolul stres ambiental intră şi relaţia dintre părinţi. Dacă între aceştia există tensiuni, care promovează o atmosferă de agresivitate ascunsă sau făţişă, în casă, copilul le va prelua, manifestând faţă de ele fie disfuncţii, fie mecanisme de apărare. Nu puteţi ţine nimic ascuns de un astfel de copil, fiindcă el va „citi” câmpurile dvs. energetice şi va înţelege exact ceea ce gândiţi şi simţiţi, chiar dacă nu veţi exprima niciodată astfel de lucruri.

3. Alergiile alimentare

Corpul fizic al copilului indigo sau cristal este şi el foarte sensibil. Adesea el nu va suporta hrana gătită şi aditivii alimentari, reacţionând inadecvat la zahăr şi cofeină.

Aceasta înseamnă că dulciurile, băuturile având coloranţi artificiali, biscuiţii, plăcintele, hamburgerii şi ciocolata vor crea, în acest copil, un comportament disfuncţional şi hiperactiv. A oferi acestui copil indigo sau cristal o ciocolată şi o Coca-Cola, este echivalent, pentru el, cu a-i administra un drog. Sistemul său va reacţiona prin hiperactivitate, generând un comportament hiperactiv, urmat de o „prăbuşire” sau „istericale”, atunci când, la revenire, se vor estompa efectele, el suferind de simptome ale sevrajului, atât la zahăr, cât şi la cofeină.

Aceasta înseamnă că mulţi dintre copiii indigo nu vor suporta o dietă „normală”. Carnea de pui şi cea roşie sunt pline de hormoni, antibiotice şi chimicale şi majoritatea mâncăruriilor gătite sau la conservă, dintre cele cumpărate în supermarketuri, conţin şi ele chimicale care ar putea să nu fie tolerate. Copilul poate manifesta şi intoleranţă la gluten şi lactate, dezvoltând simptome cum ar fi eczemele, problemele digestive şi tulburări ale sinusurilor şi de nas/gât/urechi.

Îndrumări pentru abordarea acestor probleme

Educaţia

Copilul indigo sau cristal va reacţiona bine la un sistem educaţional, în care există un echilibru în stimularea ambelor emisfere ale creierului, sub forma muzicii, artelor, dansului şi teatrului.

Cel mai bun sistem pentru copilul indigo sau cristal este probabil sistemul Waldorf, care pune mai întâi un accent maxim pe elementele ţinând de emisfera dreaptă, pentru ca apoi să o dezvolte şi pe cea stângă, ca bază de susţinere. Acest sistem se concentrează şi asupra tehnicilor de „împământare” a copilului în trup, de vreme ce mulţi copii indigo reacţionează la traume printr-un comportament „dezlânat” sau ieşind, de-a dreptul, din corp.

Dacă veţi testa copilul pentru a vedea dacă manifestă sau nu simptome de ADD sau ADHD, nu le administraţi decât cu multă precauţie Ritalin, care este un medicament (având deci efecte secundare şi creând simptome de sevraj), menit a-i ajuta mai mult pe părinţi şi pe profesori în abordarea copilului, decât îm a-l ajuta pe acesta însuşi. Există tratamente alternative homeopate sau constând din felurite diete, care sunt mai puţin dăunătoare şi mai eficiente.

Stresul ambiental

În primii ani de viaţă, minimalizaţi zgomotele şi stresul. Aici intră televizorul, jocurile pe PC şi activităţile „violente”.

Încurajaţi jocul, cultivarea imaginaţiei şi apetenţei pentru citit – desenat, colorat şi poveşti.

Creaţi un mediu calm şi liniştit, pe cât va fi posibil.

Alimentaţia

Este cel mai greu de urmărit, din cauza faptului că hrana se găseşte în magazine şi din pricina presiunilor exercitate de colegi şi prieteni, copilul fiind în permanenţă expus „atracţiilor” hranei de proastă calitate sau junk-food.

încercaţi să vă concentraţi pe alternative alimentare naturale, organice şi sănătoase.

Dacă el suferă de alergii şi tulburări comportamentale, va trebui să identificaţi natura problemei, creându-i un regim alimentar mai echilibrat.