Anul 1992 a adus o schimbare majoră în viaţa mea. Am profesat independent şi cu succes aproape 20 de ani ca specialist în resurse umane şi, dintr-o dată, m-am trezit fără contracte, lipsită de angajamente.
Am fost obişnuită să mă descurc singură şi să-i învăţ pe alţii cum să conducă o afacere şi, prin urmare, eram surprinsă că acest mecanism înceta să mai funcţioneze în viaţa mea. Nu înţelegeam ce se întâmplă.
Teama existenţială m-a cuprins şi mi-a tulburat somnul. Simţeam instinctiv că mă îndreptam spre sfârşitul îndelungatei mele cariere de consultanţă în domeniul resurselor umane şi că eram chemată spre alte misiuni. Doar că… habar nu aveam încotro să mă îndrept. Singura soluţie era să mă abandonez cu încredere divinului şi să mă rog să mi se reveleze pasul următor al vieţii mele. Aceasta s-a şi întâmplat, şi anume, am întâlnit un nou partener de viaţă cu care am petrecut o perioadă de timp minunată, până la începutul anului 1994. Totuşi, relaţia şi fericirea noastră nu au fost de lungă durată, nu ne-a fost dat să rămânem împreună.
Trebuia să recunosc că se impunea să-mi continui singură drumul, să-mi găsesc singură menirea, a cărei semnificaţie şi conţinut încă nici nu le întrevedeam. A fost pentru amândoi o despărţire dureroasă, şi din nou mă aflam într-un moment de răscruce din viaţa mea. De fiecare dată când credeam că am intrat în normalitate viaţa mea se dădea din nou peste cap.
În acest timp am vândut casa pe care o construisem şi am renunţat la firma creată de mine. Eram nevoită să-mi caut un nou drum în viaţă care, de altfel, s-a conturat curând. Prin graţia divină mi-a fost dat să întâlnesc un vechi coleg de studii care mi-a povestit despre şirul lui Fibonacci, şi care mi-a explicat cum se poate folosi pentru calculul unor modele interesante. Dar la întrebarea mea „Ce aş putea face cu ele?” a dat din umeri şi a spus că asta nu ştie nici el, doar că sunt frumoase. Aşa că am pus totul într-un sertar, deoparte; încă nu mi se dezvăluiseră secretele şirului lui Fibonacci.
Însă aşa cum ne poartă paşii, după o vreme am întâlnit un şaman incaş, care m-a invitat să mă alătur unei călătorii de pelerinaj în Peru şi Bolivia. Ce să caut eu acolo? De fapt, eu doream să merg în Tibet, însă el mi-a replicat doar: „… energia din Tibet o ai deja; ceea ce îţi lipseşte este energia din Peru şi Bolivia.” Am înţeles mesajul şi, în cea de-a doua jumătate a anului 1994 am făcut împreună cu el trei călătorii – în Peru, în Bolivia şi la Lacul Titicacca. Am călătorit în căutarea viziunii. Aceste trei călătorii mi-au transformat complet viaţa, aşa cum nici nu mi-aş fi putut imagina vreodată. Am învăţat să gândesc cu inima şi să simt cu capul. Un lucru complet nou pentru mine. Viziunile avute, precum şi întâlnirea cu Arhanghelul Mihail pe înălţimile de la Machu Picchu în Peru m-au ghidat spre înţelegerea adevăratei mele meniri: explorarea Codului lui Fibonacci.
Au urmat şapte ani în care m-am retras şi m-am preocupat exclusiv cu Codul lui Fibonacci şi posibilităţile de a-l utiliza în mod practic în viaţa de zi cu zi. Aşa s-au născut mandalele de lumină.
De-a lungul anilor, calculând şi desenând mandale cu ajutorul Codului lui Fibonacci mi s-a revelat, pas cu pas, structura ordinii divine. Am descoperit că aceste mandale activează informaţia spirituală a ADN-ului, având ca urmare conştientizarea blocajelor de tot felul şi dizolvarea lor, revelând astfel cunoaşterea interioară. Lucrul cu mandalele m-a introdus în domeniul fizicii cuantice şi astfel, prin extensie, mi s-a dezvăluit aplicabilitatea lor în mai multe aspecte ale vieţii.
Prin intermediul mandalelor m-am conectat la memoria ancestrală şi am descoperit adevărul spiritual. Impulsul de a scrie această carte l-am primit pe 29 noiembrie 2005, aflându-mă la Moscova, în urma unui seminar la care am desenat împreună cu grupa mea de lucru două mandale pe care le puteţi vedea mai jos. Am avut dintr-o dată viziunea interioară a acestei cărţi. Şi astfel am început să scriu. Cuvintele pur şi simplu curgeau din mine.
Cu dragoste, recunoştinţă şi responsabilitate dăruiesc mai departe învăţătura ce mi-a fost transmisă.